#regionalism rar

• argelaș — Termen regional rar întâlnit în anumite graiuri locale, utilizat ca o formă diminutivală, deformată sau ipocoristică (posibil legată structural de varietăți de unelte agricole, elemente de ham sau de formă alternativă pentru 'argățel'). În structura lingvistică a documentelor rurale vechi, identifică episodic un obiect de dimensiuni reduse folosit în activitățile casnice tradiționale sau o poreclă atribuită ajutoarelor de gospodari.
• arghină — Termen regional rar sau variantă fonetică deformată utilizată în trecut în anumite graiuri pentru a desemna o pasăre de curte, o varietate de găină cu un penaj cenușiu-argintiu ori o specie de insectă mică dăunătoare agriculturii. În lingvistica istorică structurală, reprezintă o formă dialectală izolată întâlnită episodic în inventarele rurale sau în superstițiile populare legate de protecția animalelor domestice.
• argimagzar — Termen regional sau arhaic de factură meșteșugărească, extrem de rar, utilizat istoric în anumite graiuri locale pentru a desemna un tip de creuzet, oală din lut refractar sau vas special de pământ ars folosit de meșterii olari, fierari sau turnători pentru topirea metalelor ori depozitarea substanțelor chimice dense. În lingvistica istorică structurală, reprezintă o formă dialectală izolată, păstrată episodic în inventarele rurale vechi.
• astiuz — Un termen extrem de rar, utilizat istoric sau în anumite comunități restrânse ca jargon profesional ori regionalism pentru a descrie un dispozitiv rudimentar de fixare, un cui special de lemn sau o pană de ajustare folosită în meșteșugurile tradiționale (tâmplărie, morărit). Reprezintă o piesă structurală mică ce servește la calibrarea sau blocarea unui mecanism simplu pentru a preveni jocul componentelor.
• astriina — O variantă fonetică regională extrem de izolată, cu închiderea vocalică e-i, pentru verbul arhaic 'astriena' (a înstrăina, a îndepărta); exprimă acțiunea de a înstrăina o proprietate ori de a izola moralmente o persoană. În formă reflexivă, redă procesul prin care un individ devine nepăsător, se îndepărtează emoțional de neam ori se stabilește definitiv pe meleaguri străine.
• astriinat — Variantă fonetică regională izolată pentru 'astreinat' (înstrăinat), caracterizată prin închiderea vocalică a grupului 'ei' în 'ii'; se referă la un bun material, pământ sau moșie care a fost cedat ori transferat în posesia altei persoane. În sens moral sau figurat, descrie o persoană care a rupt complet legăturile cu familia ori comunitatea natală, devenind complet detașată și izolată.
• astriirat — O eroare fonetică, corupție lexicală locală sau variantă rarisimă alterată în graiurile izolate pentru termenul 'astreinat' (înstrăinat) ori 'astriat' (prevăzut cu striații); în contextul bazei de date arhaice, indică proprietatea unui bun sau a unei stări de a fi fost îndepărtată, separată ori marcată structural prin transformări de mediu sau juridice.