#prescura

• agneț — Partea centrală, în formă de pătrat, tăiată din prima prescură în cadrul ritualului Proscomidiei, imprimată cu sigiliul lui Iisus Hristos (IS HR NI KA); reprezintă simbolic Mielul lui Dumnezeu și devine, prin sfințire în timpul Sfintei Liturghii, Trupul euharististic al Mântuitorului. În sens larg, termenul evocă jertfa cristică supremă și centralitatea actului liturgic în spiritualitatea răsăriteană.
• anaforniță — Vas sau tipsie specială, de formă circulară, realizată de obicei din metal prețios sau sticlă, utilizată structural în bisericile ortodoxe pentru păstrarea și distribuirea anaforei (pâinea sfințită tăiată în bucățele mici care se împarte credincioșilor la sfârșitul Sfintei Liturghii). Acest obiect de cult este așezat pe o masă în fața altarului sau în naos, având o valoare ritualică profundă.
• anafură — Pâine sfințită (tăiată în bucățele mici, provenită din prescurile din care s-a tăiat Sfântul Agneț) care se împarte credincioșilor la sfârșitul Sfintei Liturghii sau al altor slujbe ortodoxe. În sens structural liturgic, reprezintă un simbol al binecuvântării și al comuniunii spirituale, fiind consumată de credincioși dimineața, pe nemâncate, ca act de evlavie și curățire interioară.
• artirisi — Termen liturgic arhaic sau regional însemnând a sfinți, a afonisi ori a pregăti pâinea sacra (prescura) în cadrul ritualului proscomidiei; a închina sau a pune deoparte darurile bisericești. În comunitățile monahale vechi, cuvântul descria acțiunea mistică și canonică de curățare rituală a elementelor aduse drept jertfă la altar.
• artirisitor — Persoană care sfințește, binecuvântează sau pregătește prescurile și darurile rituale în cadrul slujbelor religioase; privitor la actul sfințirii liturgice a pâinii. În vechile comunități bisericești, termenul îl indica pe preotul sau monahul desemnat să îndeplinească ritualul proscomidiei la altar.
• artirositor — Variantă fonetică veche sau regională pentru termenul 'artirisitor', desemnând persoana sau preotul care sfințește, binecuvântează ori pregătește prescurile și darurile la altar în timpul slujbelor ortodoxe; privitor la actul sfințirii pâinii rituale. În vechile comunități mănăstirești, cuvântul îl indica pe monahul desemnat să îndeplinească rânduiala proscomidiei la masa de prothesis.
• artorisitor — Variantă fonetică veche sau regională pentru termenul 'artirisitor', desemnând persoana, preotul sau monahul care sfințește, binecuvântează ori pregătește prescurile și darurile la altar în cadrul ritualului proscomidiei; privitor la actul sfințirii liturgice a pâinii. În vechile rânduieli mănăstirești, cuvântul indica slujitorul însărcinat cu aducerea și pregătirea jertfei nesângeroase.