#partizan

• adept — Persoană care aderă pe deplin la o doctrină, la o teorie științifică, filozofică, politică ori religioasă, devenind un susținător activ și un propagator al acesteia; ca adjectiv, descrie starea de atașament ideologic sau intelectual față de un set de valori ori principii structurate. Termenul definește identitatea socială și poziția doctrinară a unui individ în cadrul unui curent de gândire.
• andart — Membru al gherilelor naționaliste grecești care au luptat în Macedonia la începutul secolului al XX-lea împotriva bandelor înarmate bulgare (comitagii) și a autorităților otomane; luptător din rezistența greacă (ELAS/EDES) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Termenul definește structural un insurgent sau partizan elen animat de idealuri patriotice în conflictele din Balcani.
• anticomunist — Persoană, disident sau militant politic care se opune comunismului, doctrinelor marxist-leniniste și regimurilor totalitare bazate pe economia planificată de stat și pe suprimarea libertăților individuale. Ca adjectiv, descrie atitudinile, mișcările de rezistență, partidele democratice, manifestele sau scrierile literare și filozofice orientate împotriva sistemului politic comunist.
• apologetism — Atitudine sau tendință excesivă de a lăuda, de a apăra și de a justifica cu orice preț o anumită doctrină, sistem politic, lider sau instituție, ignorând în mod conștient erorile sau defectele acesteia; pasiune apologetică dusă la extrem. În critica ideologică modernă, termenul are o conotație peiorativă, desemnând absența spiritului critic obiectiv în favoarea propagandei partizane.
• apologism — Atitudine critică sau doctrină informală marcată prin utilizarea excesivă și programmatică a apologiilor în discursul public; tendința structurală de a reduce analiza obiectivă la o serie de justificări subiective sau elogiari partizane ale unui sistem. În hermeneutica textului, conceptul descrie un viciu metodologic în care cercetătorul își transformă expunerea științifică într-o pledoarie oarbă.
• apologizare — Acțiunea de a apologiza și rezultatul ei; procesul de elaborare a unui discurs ori a unui text de tip apologie prin care se laudă, se justifică și se apără în mod sistematic o cauză, un sistem ori o persoană. Reprezintă transformarea unei analize sau expuneri într-o pledoarie părtinitoare, dominată de intenții laudative în detrimentul analizei critice.
• Arnăutoiu — Nume de familie românesc, celebru în istoria contemporană datorită fraților Toma și Petre Arnăutoiu, liderii grupului de rezistență anticomunistă 'Haiducii Muscelului'. Aceștia au condus una dintre cele mai longevive și dârze mișcări de gherilă din munți împotriva regimului totalitar și a Securității, devenind simboluri ale demnității și luptei pentru libertate.
• artan — Formă regională muntenească sau variantă fonetică pentru 'hartan', desemnând o bucată mare de carne, o halcă sau o ciozvârtă; de asemenea, poate indica o zdreanță sau o ruptură dintr-un obiect de îmbrăcăminte. În cultura contemporană, termenul este recunoscut și ca pseudonimul celebrului muzician român Adrian Pleșca (Artan), solistul trupelor Timpuri Noi și Partizan.