#invoiala

• atocmare — Acțiunea de a se atocmi (variantă veche pentru a se tocmi) și rezultatul ei; negociere, învoială sau stabilire formală a prețului, a condițiilor unui contract ori a clăcii în trecut. În contextul dreptului istoric românesc, atocmarea reprezenta actul juridic sau verbal prin care un proprietar de pământ și un țăran stabileau obligațiile de muncă și dijma pentru anul respectiv.
• atocmire — Varianta arhaică a substantivului 'tocmire'; acțiunea de a se atocmi și rezultatul ei, constând în negocierea formală, învoiala sau stabilirea prețului și a clauzelor unei tranzacții ori ale unui contract de muncă tradițional. În organizarea socială pre-modernă din Principatele Române, termenul desemna convenția verbală sau scrisă prin care se reglementau raporturile economice dintre meșteșugari, negustori și ucenici sau slugi.