#invocare

• adjurație — Formulă solemnă de invocare, rugăminte stăruitoare sau poruncă imperativă prin care se cere cuiva să facă ori să spună ceva pe baza unui jurământ sau în numele unei entități sacre; de asemenea, actul de conjurare ori alungare a spiritelor rele. Reprezintă echivalentul neologistic livresc al termenului 'adjurare'.
• adjurațiune — Variantă arhaică și livrescă a substantivului 'adjurare' sau 'adjurație', reprezentând o formulă solemnă de invocare, rugăminte stăruitoare ori poruncă imperativă bazată pe un jurământ sacru. În vechile texte ecleziastice sau juridice, se folosea pentru a exprima constrângerea morală ori spirituală supremă exercitată asupra unui martor sau a unui spirit.
• alegare — Actul de a invoca, a cita sau a aduce ca argument o lege, o mărturie, o probă ori un text cu autoritate morală în sprijinul unei cauze. În limbajul juridic și administrativ din secolul al XIX-lea, acest substantiv reprezenta acțiunea procedurală formală prin care o parte aflată în litigiu își susținea nevinovăția ori drepturile patrimoniale în fața instanței de judecată.
• apelare — Acțiunea de a apela; proces tehnic de formare a unui număr de telefon sau de trimitere a unui semnal digital pentru a iniția o conexiune. În informatică, semnifică acțiunea de invocare a unei funcții, a unei proceduri ori a unui API în codul sursă al unui program, în timp ce în sens comun reprezintă adresarea directă către o resursă, o persoană sau o autoritate morală.