#cretacic

• acantoceras — Gen de moluște cefalopode fosile (amoniți) din familia Acanthoceratidae, specifice perioadei Cretacicului superior. Aceste organisme marine se remarcau prin cochiliile lor spiralate plano-spiritate, masive, puternic ornamentate cu coaste proeminente și rânduri de tuberculi ascuțiți sau proeminențe asemănătoare unor spini de-a lungul pliurilor exterioare, constituind fosile directoare esențiale pentru datarea straturilor geologice din acea epocă.
• acteonela — Denumire românească (provenită din genul fosil Acteonella) pentru un tip de melci gastropode marine preistorice, caracteristice perioadei Cretacicului. Cochilia sa structurală este groasă, de formă ovală sau fusiformă, netedă și prevăzută cu pliuri columelare distincte. Fosilele de acteonela sunt utilizate frecvent în geologie ca fosile directoare pentru datarea straturilor sedimentare și reconstituirea mediilor marine ecuatoriale străvechi.
• albian — Ultimul etaj sau stadiu stratigrafic al Cretacicului timpuriu (inferior), situat în cronologia geologică după Apțian și înaintea Cenomanianului, datat aproximativ între acum 113 și 100,5 milioane de ani. Ca adjectiv, se aplică rocilor, sedimentelor, depozitelor calcaroase sau fosilelor caracteristice acestei perioade geologice, intens studiate în paleontologia carpativă.
• alveolină — Gen de foraminifere fosile marine de dimensiuni mari, caracteristice perioadei Cretacicului superior și Eocenului, având cochilia calcaroasă de formă sferică, elipsoidală ori fusiformă, împărțită structural în numeroase loje sau alveole mici; microfosilă ce aparține acestui gen. Aceste organisme reprezintă fosile de ghidaj esențiale pentru datarea straturilor geologice sedimentare și reconstituirea vechilor medii marine tropicale.
• amonit — Moluscă cefalopodă marină fosilă din subclasa Ammonoidea, caracterizată printr-o cochilie calcaroasă externă, planospirală și compartimentată, care a trăit din Devonian până la sfârșitul Cretacicului. Fosilele acestor organisme sunt utilizate pe scară largă în geologia stratigrafică drept fosile de ghidaj pentru datarea precisă a straturilor de roci sedimentare din era Mezozoică.
• amonoidee — Denumire științifică extinsă sau clasificare taxonomică superioară (Ammonoidea) care include toate speciile de moluște cefalopode marine fosile înrudite cu amoniții adevărați, răspândite global din Devonian până în Cretacic. Aceste organisme preistorice se disting prin structura unică a cochiliilor externe spiralate și compartimentate, fiind esențiale ca fosile de ghidaj în stratigrafie.
• anchiloceras — Gen de amoniți fosili din perioada Cretacicului timpuriu, caracterizat printr-o cochilie parțial derulată sau îndoită în forme neobișnuite, adesea cu o porțiune inițială spiralată urmată de un segment drept și o curbură finală în formă de cârlig. Reprezintă un organism de referință în biostratigrafie pentru datarea precisă a straturilor geologice marine.
• apțian — Etaj geologic superior al Cretacicului inferior, situat cronologic între Barremian și Albian, caracterizat structural prin depuneri sedimentare masive bogate în amoniți și prin extinderea unor faune marine specifice; ca adjectiv, descrie rocile, formațiunile sau fosilele care s-au format în această perioadă din istoria Pământului.
• aspidoceras — Gen extinct de amoniți (moluște cefalopode marine cu cochilie spiralată) din familia Aspidoceratidae, care a trăit în perioada Jurasicului superior și a Cretacicului timpuriu. Fosilele acestui gen se recunosc după cochilia robustă, de tip evolut, caracterizată prin rânduri distinctive de noduri sau spini dispuși pe flancuri, folosite de paleontologi drept fosile de ghidaj pentru datarea straturilor geologice marine.