#conversie

• abazic — Termen medical care descrie o persoană afectată de abazie, caracterizată prin incapacitatea parțială sau totală de a merge sau de a-și menține stațiunea verticală, deși forța musculară, sensibilitatea și coordonarea segmentelor în poziție culcat sunt complet păstrate. Se întâlnește în afecțiuni neurologice organice (leziuni frontale, cerebeloase, sindroame extrapiramidale) sau în tulburări de conversie psihogenă (isteria clasică, unde apare sub forma sindromului de astazie-abazie).
• abazie — Simptom neurologic și neuropsihiatric caracterizat prin imposibilitatea totală sau parțială de a merge, în condițiile în care forța musculară, coordonarea mișcărilor în poziție orizontală și sensibilitatea picioarelor sunt intacte. Poate avea o cauză organică, corelată cu leziuni ale lobului frontal, ale cerebelului sau ale căilor vestibulare, sau o cauză funcțională (psihogenă), întâlnită în cadrul tulburărilor de conversie (disociative), unde apare frecvent asociată cu astazia (imposibilitatea de a sta în picioare).
• abdominalgie — Termen clinic utilizat pentru a descrie orice formă de durere localizată la nivelul abdomenului. În semiologia psihiatrică și medicina psihosomatică, abdominalgia reprezintă una dintre cele mai frecvente acuze somatice, fiind adesea expresia clinică a unei tulburări de conversie, a anxietății generalizate sau a unui episod depresiv mascat, caz în care investigațiile organice nu relevă nicio leziune structurală.
• adaptator —
• adverbializa — A schimba valoarea gramaticală a unui cuvânt aparținând altei părți de vorbire, transformându-l în adverb prin conversie sau prin modificarea contextului sintactic; a dobândi caracteristici sau funcții specifice adverbului. În lingvistica structurală, fenomenul descrie procesul prin care substantive, adjective sau forme verbale nominale își pierd flexiunea originală pentru a deveni determinanți circumstanțiali invariabili.
• adverbializare — Acțiunea de a adverbializa și rezultatul ei; proces morfologic și sintactic prin care un cuvânt aparținând altei clase gramaticale (substantiv, adjectiv, pronume, participiu) dobândește valoarea și funcția unui adverb, pierzându-și capacitatea de flexiune. Acest mecanism reprezintă una dintre principalele căi de îmbogățire a sistemului adverbial în limbile indoeuropene prin intermediul conversiei.
• adverbializat — Care a fost transformat în adverb; substantiv, adjectiv sau altă parte de vorbire care a dobândit valoarea, funcția sintactică și caracterul neflexibil specifice unui adverb în urma unui proces de conversie. În terminologia lingvistică, acest concept descrie elemente lexicale care și-au pierdut capacitatea de determinare nominală și s-au stabilizat ca modificatori circumstanțiali ai nucleului predicativ.