#competitie

• agon — Concept fundamental din Grecia antică ce desemnează o competiție publică, o întrecere atletică, literară ori muzicală organizată în cadrul jocurilor sacre; în sens extins și modern, termenul reprezintă principiul competițional sau conflictul agonistic descris de sociologi (precum Roger Caillois în teoria jocurilor) ca o manifestare culturală bazată pe rivalitate reglementată, efort personal și șanse egale.
• agonistică — Forma de feminin pentru termenul agonistic; desemnează o conduită, o atitudine sau o manifestare conflictuală ori, istoric ca substantiv, arta întrecerilor publice, a luptelor atletice și a jocurilor competiționale desfășurate în arena elenă antică.
• antisportiv — Care contravine normelor etice ale sportului, principiilor de fair-play, respectului reciproc și disciplinei competiționale; comportament incorect, brutal sau lipsit de loialitate manifestat de un atlet, antrenor sau suporter. În sens larg, termenul se aplică oricărei acțiuni dintr-un domeniu concurențial care urmărește obținerea unui avantaj prin mijloace necinstite sau ostile.
• arenă — Spațiu central circular sau oval, acoperit cu nisip, situat în mijlocul unui amfiteatru antic, destinat luptelor de gladiatori, curselor de care sau spectacolelor publice. În sens modern, reprezintă o construcție arhitecturală de mari dimensiuni, adesea acoperită, dotată cu tribune etajate pentru spectatori, utilizată structural pentru competiții sportive, concerte de amploare sau manifestări publice. În sens figurat, denumește un domeniu de activitate intensă unde se desfășoară dispute ideologice sau confruntări majore.
• automodelism — Hobby, disciplină tehnico-aplicativă sau sport tehnic care constă în proiectarea, construirea, asamblarea și conducerea în competiții a mașinilor în miniatură (automodele), fie că sunt machete statice de colecție, fie vehicule radiocomandate propulsate de motoare electrice sau cu ardere internă. La nivel oficial, activitatea este organizată în campionate structurate pe clase de concurs, testând atât abilitățile de pilotaj ale concurenților, cât și cunoștințele lor de mecanică, electronică și aerodinamică.
• automodelist — Persoană (constructor, pilot sau pasionat) care practică automodelismul; specialist sau amator care proiectează, asamblează, reglează și conduce automodele statice ori radiocomandate. În cadrul competițiilor tehnice, un automodelist își demonstrează măiestria atât în gestionarea parametrilor mecanici și electronici ai miniaturii (setări de suspensie, rapoarte de transmisie), cât și în reflexele de pilotaj rapid pe circuite.