#auzit
- alăuzit — Variantă fonetică arhaică sau regională pentru călăuzit; care a fost condus, ghidat, îndrumat sau orientat de o călăuză pe un drum fizic ori pe calea dezvoltării spirituale și morale. În textele vechi administrative sau juridice, termenul descrie starea unui drumeț ori a unei solii care a beneficiat de asistența unui ghid autorizat pentru a traversa zone periculoase sau necunoscute.
- audibil — Care poate fi auzit; ale cărui vibrații sonore se încadrează în limitele de frecvență și intensitate specifice sensibilității urechii umane normale (în general între 20 și 20.000 de herți). În sens larg și stilistic, termenul descrie un sunet, o voce sau un semnal acustic care posedă o claritate suficientă pentru a fi perceput, identificat și înțeles de către un receptor fără eforturi deosebite de concentrare.
- auzit — Simțul auzului sau faptul de a fi perceput prin auz; ca adjectiv, descrie un sunet sau un zvon care a fost recepționat de ureche; ca participiu, reprezintă starea acțiunii trecute a verbului a auzi.
- auzitoare — Persoană de sex feminin care aude sau ascultă un discurs, o emisiune ori un semnal acustic; ca adjectiv, descrie o ființă sau o structură biologică capabilă să perceapă vibrațiile sonore din mediul înconjurător.
- auzitor — Persoană de sex masculin care aude, ascultă sau asistă la un eveniment sonor; ca adjectiv, descrie un organism, un organ sau un aparat care posedă facultatea de a percepe undele acustice din mediu.
- auzitură — Zvon, informație nesigură sau știre colportată din gură în gură, pe care cineva o află din auzite, fără a deține dovezi palpabile, verificabile sau o confirmare oficială directă de la sursă.