#archebuza

• archebuză — Armă de foc individuală, portabilă, cu țeavă lungă și fitil, inventată în secolul al XV-lea, fiind una dintre primele arme de foc utilizate pe scară largă în infanteria europeană. Din punct de vedere structural, era grea, se încărca prin sfredelul țevii (pe la gură) și avea un recul puternic, fiind sprijinită adesea pe un suport furcat în timpul tragerii.
• archebuzier — Soldat din infanteria secolelor XV-XVII înarmat cu o archebuză; luptător specializat în manevrarea armelor de foc timpurii și în aplicarea tacticilor de tragere în salve organizate. Acești militari au revoluționat câmpul de luptă medieval, reducând treptat importanța cavaleriei grele și forțând modificarea arhitecturii fortificațiilor.