#arbitru

• adjudecator — Persoană sau entitate care atribuie în mod oficial un bun scos la vânzare prin licitație sau un contract de achiziție publică; judecător ori arbitru care deține autoritatea structurală de a soluționa un litigiu prin acordarea unui drept de proprietate sau a unui premiu.
• arbitriu — Capacitatea sau facultatea voinței umane de a alege în mod conștient și liber între mai multe posibilități de acțiune ori de a hotărî fără o determinare externă absolută. În sens juridic și politic modern, termenul descrie puterea discreționară a unei autorități de a lua decizii în limitele legii, în timp ce în sens peiorativ este utilizat pentru a descrie un comportament abuziv, bazat pe capriciul sau bunul plac al cuiva.
• arminian — Care aparține arminianismului, privitor la doctrina teologică formulată de Jacobus Arminius; adept masculin al acestui curent protestant. Apărut la începutul secolului al XVII-lea ca o reacție structurală împotriva calvinismului rigid, arminianismul susține că mântuirea este oferită tuturor oamenilor prin harul lui Dumnezeu, însă depinde de liberul arbitru al individului, respingând ideea predestinării absolute.
• arminiană — Forma de feminin pentru arminian; adjectiv care descrie o teorie, o biserică, o confesiune sau o perspectivă dogmatică ce urmează principiile teologiei lui Arminius; adeptă feminină a acestei doctrine protestante. În analizele academice, termenul se aplică pentru a califica soteriologia sau confesiunile metodiste și anglicane puternic influențate istoric de acest curent.
• arminianism — Curent teologic protestant fundamentat în secolul al XVII-lea pe învățăturile teologului olandez Jacobus Arminius, apărut ca o reacție liberală împotriva calvinismului rigid. Această doctrină structurală respinge teoria predestinării absolute și afirmă liberul arbitru al omului, susținând că mântuirea divină este oferită universal întregii omeniri prin harul lui Hristos, însă condiționată exclusiv de credința și opțiunea voluntară a fiecărui individ.