#aratoriu

• apărătoriu — Variantă fonetică veche și arhaică a cuvântului 'apărător', utilizată frecvent în textele cronicărești, în documentele administrative din cancelariile domnești și în traducerile bisericești timpurii. Desemnează o persoană care ocrotește, un tutore legal sau un înalt demnitar care își asumă rolul de pavăză sau protector al comunității.
• aratoriu — Termen juridic și administrativ arhaic utilizat istoric în vechile documente cadastrale și zapise din Principatele Române pentru a descrie un teren destoinic, pretabil sau rezervat exclusiv pentru cultura cerealelor prin arat; arabil. Acest adjectiv de relație delimita clar pământurile productive destinate agriculturii de cele utilizate pentru pașune, fânețe, păduri sau vii în cadrul marilor moșii boierești.