#anestezic

• aminobenzoic — Care derivă din acidul benzoic prin introducerea unei grupări amino (-NH2) pe nucleul aromatic. Termenul este utilizat aproape exclusiv în sintagma 'acid aminobenzoic', un acid carboxilic aromatic ce prezintă trei izomeri structurali (orto, meta și para), dintre care acidul para-aminobenzoic (PABA) are o importanță biologică majoră ca factor de creștere pentru microorganisme și ca intermediar în sinteza anestezicelor locale și a filtrelor solare.
• amorțitor — Care produce amorțeală, care diminuează sensibilitatea fizică ori capacitatea de reacție neuromusculară; substanță farmacologică sau agent extern care acționează ca un anestezic local temporar. În sens tehnic sau arhaic, termenul poate fi utilizat sporadic ca sinonim pentru un element care atenuează ori absoarbe un impact mecanic sau acustic.
• amorțitoriu — Variantă ortografică și fonetică veche a adjectivului 'amorțitor'; care are proprietatea sau facultatea de a amorți, de a reduce sensibilitatea fizică ori de a toropi simțurile. În textele medicale și literare de secol nouăsprezece, descria acțiunea frigului extrem, a fricii paralizante sau a substanțelor sedative și anestezice timpurii asupra corpului uman.
• anesteziant — Care determină insensibilitatea temporară a corpului sau a unei zone anatomice; substanță chimică, compus medicamentos ori agent terapeutic folosit pentru a bloca transmiterea impulsurilor nervoase și a anula percepția durerii. În sens figurat, se referă la un factor extern, o stare de spirit ori un discurs care amorțește capacitatea de reacție, luciditatea sau conștiința morală a unei persoane.
• anestezic — Substanță chimică, medicament sau agent terapeutic care determină pierderea temporară, reversibilă și controlată a sensibilității dureroase, tactile ori termice, generalizată sau limitată la o anumită regiune a corpului. Ca adjectiv, descrie orice element structural, procedură ori compus care are proprietatea de a anula percepția stimulilor nociceptivi, blocând transmiterea impulsurilor nervoase către creier.
• anestezimetru — Aparat de precizie, dispozitiv sau instrument tehnic utilizat în anestezie și terapie intensivă pentru a măsura, doza sau monitoriza cantitatea de substanță anestezică volatilă ori gazoasă administrată unui pacient. Acest instrument structural asigură controlul riguros al concentrației amestecului respirator din circuit, garantând menținerea stării de narcoză în limite de siguranță clinică optimă.
• anesteziometru — Aparat de precizie, dispozitiv sau instrument tehnic utilizat în anestezie și terapie intensivă pentru a măsura, doza sau monitoriza cantitatea de substanță anestezică volatilă ori gazoasă administrată unui pacient. Acest instrument structural asigură controlul riguros al concentrației amestecului respirator din circuit, garantând menținerea stării de narcoză în limite de siguranță clinică optimă.
• asomant — Care determină sau produce asomarea; (ca substantiv neutru) substanță chimică, amestec de gaze ori agent anestezic utilizat în mediul industrial sau clinic pentru a induce rapid starea de inconștiență temporară și insensibilitate structurală la durere în cazul animalelor.
• avertină — Denumire comercială istorică a tribrometanolului, un compus chimic utilizat în prima jumătate a secolului al XX-lea ca anestezic general cu administrare rectală, în special în chirurgia pediatrică și neurochirurgie; datorită indicelui terapeutic îngust și a riscului crescut de toxicitate hepatică sau depresie respiratorie severă, a fost retras din uzul clinic uman general, fiind utilizat în prezent aproape exclusiv în medicina veterinară experimentală și cercetarea de laborator pe rozătoare.