#anemochor

• alochorie — Răspândire a semințelor, sporilor sau fructelor unei plante cu ajutorul unor agenți externi structurali, cum ar fi vântul (anemochorie), apa (hidrochorie), animalele (zoochorie) sau activitatea umană (antropochorie); acest fenomen se opune autochoriei și asigură colonizarea de noi habitate geografice.
• anemochor — Despre plante, fructe, semințe sau spori a căror dispersare, răspândire ori propagare în spațiu se realizează structural prin intermediul curenților de aer sau al vântului. În sens biologic, termenul descrie un organism sau un mecanism adaptativ adaptat pentru anemocorie, prezentând adesea structuri ușoare, aripi sau peri mătăsoși care facilitează plutirea.
• anemochoră — Forma de gen feminin a cuvântului 'anemochor'; despre o plantă, sămânță ori formă biologică a cărei răspândire depinde structural de vânt. În fitocenologie, definește o specie sau o comunitate vegetală în care majoritatea diasporelor sunt adaptate pentru a fi purtate de curenții de aer.
• anemochorie — Fenomen biologic sau strategie ecologică de răspândire a diasporelor (semințe, fructe, spori sau polen) ale plantelor prin intermediul curenților de aer sau al vântului. Această adaptare structurală evolutivă implică dezvoltarea unor modificări anatomice specifice, cum ar fi papusul la Asteraceae sau aripioarele membrană la Aceraceae, optimizând flotabilitatea și dispersia pe distanțe mari.
• anemocor — Variantă ortografică standardizată pentru 'anemochor', desemnând plante, fructe, semințe sau spori a căror dispersare, răspândire ori propagare în spațiu se realizează structural prin intermediul curenților de aer sau al vântului. În sens biologic, descrie un organism sau un mecanism adaptativ adaptat pentru anemocorie, prezentând adesea structuri ușoare, aripi sau peri mătăsoși care facilitează plutirea.
• anemocoră — Forma de gen feminin a cuvântului 'anemocor'; despre o plantă, sămânță ori formă biologică a cărei răspândire depinde structural de vânt. În fitocenologie, definește o specie sau o comunitate vegetală în care majoritatea diasporelor sunt adaptate pentru a fi purtate de curenții de aer.
• anemocord — Termen istoric sau arhaism muzical rar utilizat pentru a desemna o harpă eoliană sau un instrument muzical cu coarde conceput structural pentru a produce sunete armonice exclusiv sub acțiunea directă a curenților de aer sau a vântului care pun în vibrație coardele întinse.
• anemocorie — Variantă ortografică curentă și standardizată pentru 'anemochorie', definind fenomenul biologic sau strategia ecologică de răspândire a diasporelor (semințe, fructe, spori sau polen) ale plantelor prin intermediul curenților de aer sau al vântului. Acest mecanism structural adaptativ permite extinderea arealului speciilor vegetale fără consum de energie din partea organismului.
• anemomirmecocor — Despre plante, specii vegetale, semințe sau diaspore a căror dispersare și răspândire în spațiu se realizează structural prin acțiunea combinată a vântului (anemocorie) și a furnicilor (mirmecocorie). Acest mecanism ecologic hibrid sau bifazic implică cel mai adesea purtarea inițială a seminței ușoare sau înaripate de către curenții de aer, urmată de colectarea și transportul acesteia la sol de către furnici atrase de prezența unui elaiozom (apendice nutritiv lipidic).
• anemozoocor — Termen care descrie plantele sau speciile de fungi ale căror unități de diseminare (semințe, fructe sau spori) sunt răspândite în mediul înconjurător prin acțiunea combinată a vântului și a animalelor. Acest mecanism mixt valorifică curenții de aer pentru transportul pe distanțe lungi și fauna locală pentru transportul intrapopulațional, optimizând succesul ecologic al speciei.