#alebard
- alebard- — Formă de bază, variantă grafică sau temă radicală utilizată istoric în manuscrisele medievale sau în primele încercări de traducere militară pentru a construi termeni derivați asociați armelor de infanterie de tipul alebardei. Apare ca segment morfolocuționar în descrierile tehnice vechi sau în inventarele de armament unde denumirile soldaților înarmați cu acest tip de armă erau adaptate structural din limbile vest-europene.
- alebardă — O armă albă medievală de infanterie, folosită pe scară largă între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, formată dintr-o coadă lungă de lemn pe care este montat un fier de lance cu funcție dublă sau triplă: o lamă de topor pe o parte, un vârf ascuțit de suliță în prelungire și un cârlig sau vârf de străpungere pe partea opusă. Structural, această armă asigura o eficiență deosebită împotriva cavalerilor înarmați, permițând atât tăierea, cât și străpungerea sau tragerea călăreților de pe cal.
- alebardier — Soldat din infanteria medievală sau renascentistă înarmat cu o alebardă. Acești oșteni făceau parte adesea din trupe de elită sau din gărzile personale ale suveranilor și principilor europeni, având un rol structural defensiv crucial în oprirea șarjelor de cavalerie grea datorită versatilității armei lor lungi.