#ajutorit

• ajutorit — Care a primit sprijin, asistență materială, adăpost sau ocrotire morală în urma intervenției binevoitoare a unei persoane ori a unei comunități; om aflat în cumpănă care a fost salvat ori ajutat printr-un act de milostenie; în formă reflexivă, descrie starea cuiva care s-a sprijinit sau s-a folosit de un obiect auxiliar (cum ar fi un toiag sau o unealtă) pentru a parcurge un drum anevoios ori a finaliza o muncă grea. Termenul aparține fondului lexical arhaic, fiind specific textelor ecleziastice și cronicilor istorice.
• ajutoritoriu — Variantă ortografică și fonetică veche ce desemnează o persoană, o forță divină ori un element structural care aduce sprijin direct, ocrotire eficientă și izbăvire într-o situație de primejdie absolută, război sau suferință cumplită. În vechile manuscrise creștine, în cărțile de cult și în actele emise de cancelariile domnești din secolele XVII-XVIII, acest adjectiv maiestuos era atribuit adesea divinității, sfinților sau domnitorilor protectori, simbolizând calitatea absolută de garant al salvării și al milei.