#ablaut
- ablaut — Alternanță vocalică sistematică în cadrul aceleiași rădăcini a unui cuvânt, utilizată în limbile indo-europene pentru a exprima diferențe de funcție gramaticală, timp, mod sau derivare lexicală, fără adăugarea de sufixe. Acest mecanism este cel mai vizibil în flexiunea verbelor neregulate (tari) din limbile germanice, unde schimbarea vocalei modifică timpul gramatical.
- apofonie — Modificare regulată și sistematică a vocalei din rădăcina unui cuvânt, care îndeplinește o funcție gramaticală sau servește la derivare lexicală, fără a fi provocată de sunetele învecinate; alternanță vocalică independentă. Fenomenul este fundamental în limbile indo-europene și semitice, un exemplu clasic fiind flexiunea verbală din limbile germanice (precum alternanța engleză sing/sang/sung).