#Alexandru

• Adevărul — Unul dintre cele mai importante și longevive ziare din istoria presei din România, fondat inițial în anul 1888 de către Alexandru Beldiman ca cotidian politic independent; reînființat structural în 1989 imediat după căderea regimului comunist și transformat ulterior într-un trust de presă modern cu platforme multimedia integrate. Acest brand media este recunoscut ca un pilon de referință în jurnalismul de investigație, analiză politică și cronică socială din spațiul cultural românesc.
• Alec — Prenume masculin utilizat internațional ca formă scurtă, ipocoristică sau independentă pentru Alexandru (sau Alexander). În spațiul cultural anglo-saxon și european, numele este extrem de popular și este purtat de numeroase personalități din lumea cinematografiei, literaturii și științei, păstrând structural miezul semantic de 'apărător al oamenilor'.
• Alecu — Nume propriu românesc utilizat istoric ca prenume masculin și, ulterior, fixat ca nume de familie independent. Din punct de vedere structural și onomastic, reprezintă o formă hipocoristică sau o derivare familiară veche provenită din numele grecesc Alexandros (prin intermediul formelor slave ori bizantine), păstrând nucleul semantic original de apărător sau ocrotitor al oamenilor.
• Aleksandru — Variantă grafică străină, slavă sau transliterată a prenumelui masculin Alexandru. Acest nume de rezonanță istorică universală provine din limba greacă veche, unde este format din elementele de bază semnificând a apăra și om, păstrându-și nucleul semantic structural de apărător al oamenilor sau ocrotitor în fața primejdiilor.
• Alex — Nume propriu de persoană, utilizat deopotrivă ca prenume masculin independent sau ca formă hipocoristică (diminutiv / alint) pentru nume compuse precum Alexandru, Alexandra, Alexei ori Alexandrina. Originea sa este strâns legată de etimonul grecesc clasic, având o rezonanță universală în onomastica modernă datorită structurii sale scurte, dinamice și ușor de pronunțat.
• Alexan — Formă onomastică arhaică, hipocoristică sau regională derivată din numele Alexandru, întâlnită în documente istorice transilvănene sau în scrieri bisericești vechi. Ca adjectiv sau determinant în folclor, termenul poate face referire la un stil narativ sau la o compoziție epică populară ce imită structura celebrei Alexandria (povestea legendară a vieții lui Alexandru cel Mare).
• Alexander — Forma internațională, de origine germano-latină, a numelui propriu masculin Alexandru. Purtat de numeroase personalități istorice, monarhi și savanți, numele evocă figuri legendare precum Alexandru cel Mare (Macedon) și deține o rezonanță universală în culturile de limbă engleză și germanică, simbolizând forța, leadership-ul și spiritul protector.
• Alexăndrel — Nume propriu de persoană utilizat ca prenume masculin independent sau ca formă diminutivală pentru Alexandru. În istoria medievală a Moldovei, numele desemnează pe domnitorul Alexăndrel (Alexandru al II-lea), fiul lui Iliaș al II-lea, care a avut o domnie agitată și fragmentată în secolul al XV-lea, fiind sprijinit alternativ de Polonia și de boierii locali în luptele pentru tron.
• Alexandretta — Denumirea istorică și internațională a orașului portuar modern İskenderun, situat în provincia Hatay din sud-estul Turciei, la Marea Mediterană. Fondat de Alexandru cel Mare în anul 333 î.Hr. sub numele de Alexandria ad Issum, orașul a fost un centru comercial și strategic major de-a lungul secolelor, dând totodată numele fostului Sangeac de Alexandretta în perioada mandatului francez asupra Siriei.
• Alexandru — Nume propriu de persoană masculin extrem de răspândit în spațiul românesc și internațional, de origine grecească, purtat de numeroși domnitori, regi, împărați și sfinți de-a lungul istoriei. Purtat ca prenume, deține o rezonanță simbolică puternică asociată cu leadershipul, curajul și eroismul, fiind celebrat în calendarul creștin-ortodox în principal pe data de treizeci august.
• Alexandru Ioan Cuza — Personalitate istorică marcantă, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești (între anii 1859 și 1866), fondator al statului român modern. Alegerea sa dublă ca domn la Iași și București a realizat Unirea de la 24 ianuarie 1859, domnia sa fiind definită printr-o serie de reforme radicale și fundamentale (secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, codul civil, învățământul primar obligatoriu și gratuit) care au pus bazele instituționale ale României moderne.
• Alexandru Macedon — Numele istoric și popular al lui Alexandru cel Mare (Alexandru al III-lea al Macedoniei), rege al Macedoniei antice (336–323 î.Hr.) și creatorul unuia dintre cele mai vaste imperii din antichitate. Recunoscut ca unul dintre cei mai străluciți strategi și comandanți militari din istoria universală, el a cucerit Imperiul Persan și a extins granițele lumii elenistice până în Egipt și India, declanșând o epocă de sincretism cultural profund între Occident și Orient.
• Alexandru Odobescu — Scriitor, arheolog, academician și om politic român din secolul al XIX-lea, o personalitate enciclopedică marcantă a culturii naționale. Este autorul unor opere literare și eseuri celebre precum Pseudocynegeticos (Fals tratat de vânătoare) și al unor nuvele istorice (Doamna Chiajna, Mihnea Vodă cel Rău), fiind totodată un pionier al arheologiei românești, recunoscut pentru studiul monumental dedicat tezaurului de la Pietroasa (Cloșca cu puii de aur).
• Alixăndria — Variantă grafică arhaică sau fonetică veche pentru 'Alexandria'. În istoria literaturii române, desemnează celebra carte populară (romanul chirilic popular) care relatează faptele legendare și vitejiile lui Alexandru Machedon (Alexandru cel Mare). De asemenea, poate reprezenta transcrierea veche a numelui orașului sau a unor așezări numite în onoarea acestuia.
• Ammon — Divinitate majoră din mitologia egipteană (Amun / Amon), asociată inițial cu aerul și aspectele ascunse ale creației, sincretizată ulterior cu zeul soarelui sub numele de Amon-Ra și preluată de greci ca zeul Ammon. Reprezentat adesea cu coarne de berbec, cultul său avea ca centru principal templul din Teba și faimosul oratoriu din oaza Siwa, unde Alexandru cel Mare a fost proclamat fiu legitim al acestei zeități.
• Antigon — Numele purtat de mai multe personalități marcante din antichitatea greco-macedoneană și din mitologie; cel mai faimos din punct de vedere istoric este Antigon I Monophthalmus (Cel Chior), unul dintre generalii de elită ai lui Alexandru cel Mare (diadohi) și fondatorul dinastiei Antigonide, care a condus Regatul Macedoniei. În mitologie, numele se referă adesea la tatăl lui Priam sau la diverse figuri dinastice secundare.
• Apelle — Forma românească tradițională a numelui celebrului pictor din Grecia Antică, Apelles; personalitate artistică marcantă din secolul al IV-lea î.Hr., renumită pentru tehnica sa desăvârșită în redarea realismului anatomic și a expresivității umane. În limba română, forma fără 's' final este utilizată cu precădere în istoriografia veche și în traducerile clasice ale textelor literare.
• Apelles — Numele oficial, conform grafiei elene și internaționale, al celui mai renumit pictor din Grecia Antică (cca. 370–306 î.Hr.); artistul oficial al curții lui Alexandru cel Mare, faimos pentru introducerea tehnicii vernisajului cu un strat protector negru (atramentum). În lexicul modern, forma păstrează 's'-ul etimologic obligatoriu.