Dicționarul de Termeni Ecleziastici Arhaici și Graiuri Regionale

• advon — Formă regională sau arhaică rară utilizată în Transilvania și Banat, derivată din germana veche, pentru a desemna un pridvor acoperit, o tindă a bisericii sau un amvon (tribună înaltă dintr-un lăcaș de cult de unde se rostește predica). Termenul reflectă un fenomen de adaptare fonetică și de contaminare semantică în zonele de contact multilingv, fiind întâlnit în documentele parohiale vechi pentru a descrie elemente structurale ale clădirilor ecleziastice.