#zigot

• ab ovo — Expresie latină provenită din scrierile lui Horațiu, însemnând literal 'de la ou'. În embriologie și toxicologia dezvoltării, se referă la analiza unui proces biologic, biologic celular sau a acțiunii unui agent teratogen (toxic care produce malformații) urmărit chiar de la stadiul de celulă-ou (zigot) sau din momentul fertilizării, pentru a înțelege mecanismul complet de alterare a dezvoltării intrauterine.
• Alaric — Numele purtat de celebri regi vizigoți, dintre care cel mai faimos este Alaric I (cca. 370–410 d.Hr.), primul lider germanic care a asediat și a jefuit Roma în august 410 d.Hr., eveniment de un impact psihologic și politic devastator ce a marcat simbolic declinul ireversibil al Imperiului Roman de Apus. Personalitatea sa structurală și militară a dominat perioada marilor migrații, fiind recunoscut pentru abilitățile sale de strateg și pentru obținerea unor largi concesii teritoriale de la autoritățile imperiale.
• alozigot — Organism sau celulă diploidă (zigot) în care cele două alele ale unui anumit locus genic provin de la strămoși complet independenți și diferiți, neavând o origine comună recentă (sunt identice ca stare, dar nu prin descendență). Acest mecanism structural se opune conceptului de autozigot, fiind un indicator de bază al variabilității genetice și al absenței consangvinizării într-o populație.
• Alvaro — Prenume masculin de origine germanică veche (pătruns prin filieră vizigotă în limbile iberice), derivat structural din elemente ce semnifică 'atent', 'prudent', 'păzitor' sau 'apărător al tuturor'. Este un nume clasic foarte popular în Spania, Portugalia și Italia, purtat de sfinți, nobili și personalități din artele contemporane.
• amfiplasmă — Formațiune citoplasmică hibridă sau masă protoplasmatică unificată, formată structural în etapele timpurii ale procesului de amfimixie prin contopirea completă a citoplasmei celor doi gameți (masculin și feminin). Acest stadiu precede fuziunea nucleară propriu-zisă (cariogamia) și asigură rearanjarea organitelor celulare în interiorul noului zigot în curs de dezvoltare.
• amfiten — Stadiu tranzitoriu din profaza primei diviziuni meiotice, situat între leptonem și pahiten, sinonim cu zigotenul, în care cromozomii omologi încep să se alinieze și să se asocieze perechi prin sinapsă. În această fază structurală, filamentele cromatidice prezintă adesea o dispunere caracteristică în buchet, având un capăt îngroșat și celălalt subțire în cursul procesului de împerechere.
• androgamie — Tip specializat de reproducere sau fertilizare (întâlnit în cazuri rare la unele plante, insecte sau organisme modificate genetic) în care nucleul zigotului se dezvoltă exclusiv din materialul genetic furnizat de gametul masculin (spermatozoid sau celulă spermatică), în timp ce materialul genetic feminin este eliminat sau inactivat structural.
• Atanaric — Rege sau judecător suprem (iudex) al vizigoților (tervingilor) din secolul al IV-lea, adversar de temut al Imperiului Roman și al împăratului Valens. Este cunoscut istoric pentru persecuțiile violente împotriva vizigoților creștini (cum a fost Sfântul Sava Gotul) și pentru coordonarea retragerii poporului său în fața invaziei hunilor, refugiindu-se în cele din urmă la Constantinopol, unde a murit în anul 381.
• autozigot — Zigot sau organism diploid care posedă alele identice la un anumit locus genetic, gene care au fost moștenite direct de la un strămoș comun prin consangvinizare sau autofecundare; individ homozigot prin descendență directă (identitate prin descendență).
• azigot — Organism sau celulă haploidă rezultată dintr-un proces de dezvoltare partenogenetică, fără fecundarea prealabilă a gameților; individ care se dezvoltă direct dintr-un ovul nefertilizat, posedând un singur set de cromozomi și neavând gene pereche.