#virologie

• adenovirus — Gen de virusuri de dimensiuni medii, lipsite de anvelopă, având o structură icosaedrică și un genom alcătuit din ADN dublu-catenar, responsabile de o gamă largă de afecțiuni infecțioase la oameni și animale. Acest agent patogen structural afectează în mod frecvent mucoasele aparatului respirator, digestiv și ocular, determinând rinite, faringite, gastroenterite sau conjunctivite epidemice.
• amfotrop — Despre ovule vegetale: variantă ortografică admisă pentru 'amfitrop', descriind structura puternic îndoită în formă de potcoavă; în virologie, descrie un virus (în special un retrovirus) capabil să infecteze și să se replice structural atât în celulele speciei gazdă originale, cât și în celulele unor specii diferite, manifestând un tropism dublu.
• anavirus — Virus modificat structural prin metode fizice sau chimice care își pierde complet capacitatea de replicare și patogenitatea virulentă, dar își conservă intactă structura antigenică originală. Acest preparat biologic atenuat este utilizat în imunologie pentru stimularea producției de anticorpi protectori în cadrul vaccinurilor moderne.
• antiretroviral — Care combate, inhibă sau oprește multiplicarea retrovirusurilor, în special a virusului imunodeficienței umane (HIV). Ca adjectiv, descrie medicamente, terapii (cum ar fi HAART) sau protocoale clinice destinate blocării diferitelor etape din ciclul de replicare virală (revers-transcriptază, protează, integrază). Ca substantiv, desemnează agentul terapeutic utilizat pentru a reduce încărcătura virală, a proteja sistemul imunitar și a preveni progresia către stadiul SIDA.
• antiviral — Care distruge virusurile sau oprește multiplicarea lor în interiorul celulelor gazdă; medicament sau agent biologic (cum ar fi aciclovirul sau oseltamivirul) utilizat în tratamentul bolilor infecțioase de natură virală. Acești compuși acționează prin blocarea atașării virusului de membrană, inhibarea replicării materialului genetic viral sau împiedicarea eliberării noilor virioni.
• antivirotic — Care combate virusurile, distruge structura infecțioasă a acestora sau le oprește multiplicarea intracelulară; medicament utilizat ca sinonim perfect pentru termenul antiviral, dar utilizat cu precădere în jargonul clinic și farmaceutic românesc pentru a clasifica substanțele active (precum ganciclovirul sau ribavirina) prescrise în tratamentul hepatitelor cronice, al gripei sau al herpesului.
• antivirusoterapie — Ramură specializată a medicinei clinice sau protocol terapeutic complex bazat pe administrarea combinată și controlată de medicamente antivirale cu scopul de a eradica, suprima ori controla infecțiile provocate de virusuri patogene severe (cum sunt HIV, hepatitele B și C sau virusurile gripale), împiedicând deteriorarea celulară și evoluția bolii cronice.
• bacteriofag — Virus care infectează și distruge exclusiv celulele bacteriene, utilizând mecanismele genetice ale acestora pentru a se replica. În sens medical și biochimic, bacteriofagii (sau fagii) reprezintă o alternativă extrem de specifică și ecologică la antibiotice, fiind folosiți în terapia fagică pentru a combate infecțiile cauzate de superbug-uri rezistente la medicamente.
• bacteriofagie — Fenomen biologic ce constă în distrugerea, liza sau fagocitarea bacteriilor de către virusuri specifice (bacteriofagi) ori de către celule dotate cu capacități macrofagice. În sens restrâns, procesul descrie dinamica ciclului litic în care populații bacteriene întregi sunt reduse rapid sub acțiunea infecției virale, având un rol crucial în reglarea ecologică a biomasei microbiene.