#semitica

• akadian — Care aparține Akkadului (regiune antică din Mesopotamia centrală), locuitorilor acestuia sau culturii și limbii lor semitice; (persoană) care făcea parte din populația acestui stat antic fondat de Sargon cel Mare în secolul al XXIV-lea î.Hr. Ca substantiv neutru, desemnează limba akadiană, cea mai veche limbă semitică atestată documentar, scrisă cu caractere cuneiforme împrumutate și adaptate de la sumerieni, folosită ca lingua franca diplomatică în întregul Orient Apropiat antic.
• akadiană — Limba akadiană sau forma de feminin singular a adjectivului 'akadian'; cea mai veche limbă semitică atestată documentar, vorbită în antichitate în Mesopotamia (pe teritoriul Irakului de astăzi) și utilizată timp de secole ca limbă diplomatică și culturală internațională în întregul Orient Apropiat. Din punct de vedere structural, aceasta folosea un sistem complex de scriere cuneiformă împrumutat și adaptat de la civilizația sumeriană, evoluând ulterior în două dialecte majore distincte și extrem de influente: babiloniana și asiriana.
• akkadian — Variantă grafică dublată pentru termenul 'akadian'; care aparține Akkadului (regiune antică din Mesopotamia centrală), locuitorilor acestuia sau culturii și limbii lor semitice; (persoană) care făcea parte din populația acestui stat antic fondat de Sargon cel Mare în secolul al XXIV-lea î.Hr. Ca substantiv neutru, desemnează limba akkadiană, cea mai veche limbă semitică atestată documentar, scrisă cu caractere cuneiforme împrumutate și adaptate de la sumerieni, folosită ca lingua franca diplomatică în întregul Orient Apropiat antic.
• akkadiană — Formă ortografică cu dublare a consoanei 'k' pentru substantivul și adjectivul 'akadiană'; limba akkadiană sau forma de feminin singular a adjectivului 'akkadian'; cea mai veche limbă semitică atestată documentar, vorbită în antichitate în Mesopotamia (pe teritoriul Irakului de astăzi) și utilizată timp de secole ca limbă diplomatică și culturală internațională în întregul Orient Apropiat. Din punct de vedere structural, aceasta folosea un sistem complex de scriere cuneiformă împrumutat și adaptat de la civilizația sumeriană, evoluând ulterior în două dialecte majore distincte și extrem de influente: babiloniana și asiriana.
• amhar — Care aparține populației amhara din Etiopia sau limbii oficiale vorbite de aceștia; limbă semitică din ramura etiopiană, caracterizată structural printr-un sistem de scriere propriu (fidel grafiei Ge'ez) și un vocabular influențat de idiomurile cușitice învecinate.
• aramaic — Care aparține regiunii antice Aram, populației arameilor sau culturii și limbii acestora. În sens lingvistic, termenul descrie o limbă semitică de nord-vest (limba arameică, substantivată ca 'aramaica'), utilizată istoric drept lingua franca a marilor imperii din Orientul Apropiat (Asirian, Babilonian, Persan), faimoasă pentru utilizarea sa pe scară largă în antichitate și ca limbă maternă vorbită de Iisus Hristos.
• arameic — Care aparține vechiului popor semitic al arameilor, regiunii istorice Aram din Orientul Apropiat sau limbii vorbite de aceștia. În sens lingvistic, reprezintă norma principală curentă din limba română (conform DOOM) pentru a descrie limba arameică (substantivată ca 'arameica'), un idiom din grupul limbilor semitice de nord-vest care a servit drept lingua franca a marilor imperii orientale în antichitate și a fost vorbită ca limbă maternă de Iisus Hristos.