#sanatate mintala
- Abeokuta — Eponim clinic și geografic asociat cu orașul Abeokuta din Nigeria, utilizat de pionierii psihiatriei transculturale (cum ar fi Thomas Adeoye Lambo) pentru a descrie un model revolutionar de tratament psihiatric comunitar (sindromul sau experimentul de la Abeokuta). Conceptul analizează integrarea terapeutică a pacienților cu psihoze acute sau schizofrenie în sate clinice deschise, combinând tehnicile psihiatrice vestice cu suportul social tradițional și practicile de vindecare locale, servind ca model universal pentru dezinstituționalizarea psihiatrică modernă.
- amenție — Formă de tulburare psihică acută și gravă, definită printr-o stare profundă de confuzie mentală, incoerență absolută a ideilor, agitație psihomotorie dezorganizată și dezorientare totală. Din punct de vedere clinic structural, reprezintă un sindrom clinic exogen indus de afecțiuni somatice severe, infecții sistemice sau intoxicații masive, având adesea un caracter reversibil odată cu înlăturarea cauzei biologice primare.
- antidepresant — Medicament, substanță chimică sau tratament utilizat pentru combaterea, ameliorarea și prevenirea stărilor de depresie, a tulburărilor de anxietate și a episoadelor clinice de tristețe profundă sau apatie. Ca adjectiv, descrie efectul terapeutic structural al unui compus capabil să regleze concentrația neurotransmițătorilor (serotonină, noradrenalină, dopamină) de la nivelul sinapselor neuronale din sistemul nervos central.
- automutilare — Actul, procesul sau conduita patologică prin care un individ își provoacă singur leziuni fizice, amputări sau răni grave pe suprafața corpului, ca urmare a unei suferințe psihice intense sau a unei afecțiuni psihiatrice de fond. În nosologia clinică modernă, automutilarea este clasificată ca un simptom critic al dereglării emoționale severe, servind drept indicator diagnostic major pentru afecțiuni precum tulburarea de personalitate borderline sau episoadele depresive majore.
- automutilată — Forma de feminin a termenului automutilat; descrie o persoană de sex feminin, o zonă anatomică sau o structură corporală care a fost supusă unei acțiuni deliberate de vătămare fizică realizată de propria persoană. Din punct de vedere terapeutic, termenul este utilizat în evaluarea barierelor emoționale, indicând prezența unor mecanisme de adaptare extrem de nocive declanșate de neputința de a verbaliza suferința mentală.