#reologie

• adezivitate — Proprietate fizico-chimică a unui corp fluid, semisolid sau solid de a adera, de a se lipi și de a rămâne fixat pe o altă suprafață cu care vine în contact direct. Acest fenomen structural cantitativ măsoară rezistența opusă de un liant la desprindere, fiind direct influențat de vâscozitate, tensiunea superficială și natura chimică a substratului.
• alveograf — Aparat sau instrument de laborator utilizat în industria panificației și morăritului pentru a măsura proprietățile reologice ale aluatului din făină de grâu (elasticitatea, extensibilitatea, tenacitatea și rezistența la deformare). Acest dispozitiv funcționează prin suflarea aerului sub o presiune controlată într-o bulă de aluat până când aceasta se rupe, înregistrând dinamica structurală a presiunii interne.
• alveogramă — Diagramă, curbă sau grafic înregistrat de un alveograf, care exprimă vizual comportamentul structural și rezistența la întindere a unei bule de aluat în funcție de timp și presiune. Analiza acestei curbe permite calcularea indicilor tehnologici esențiali (P, L, G, W), folosiți pentru a evalua calitatea panificabilă a făinii.
• amilograf — Aparat de laborator utilizat în industria panificației și morăritului pentru măsurarea și înregistrarea automată a proprietăților reologice ale făinii și ale suspensiilor de amidon în timpul procesului de încălzire controlată. Dispozitivul determină capacitatea de gelatinizare a amidonului și activitatea enzimatică a alfa-amilazei, oferind date structurale cruciale pentru evaluarea calității tehnologice a aluaturilor.
• amilogramă — Diagramă sau curbă grafică înregistrată de un amilograf, care redă variația vâscozității unei suspensii de făină sau amidon în raport cu temperatura și timpul. Această reprezentare structurală permite determinarea precisă a punctului de început al gelatinizării, a vâscozității maxime și a ratei de degradare enzimatică a pastei analizate.
• areologie — Ramură a astronomiei planetare și a geologiei planetare care se ocupă cu studiul geologic complet, structural și morfologic al planetei Marte. Această disciplină științifică analizează compoziția chimică a solului marțian, structura internă a rocii, relieful, craterele de impact, evoluția vulcanilor (precum Olympus Mons) și dinamica calotelor glaciare, reprezentând echivalentul marțian al geologiei terestre.