#partenogeneza

• amfitochie — Formă specială de partenogeneză deuterotocă în care din ovulele nefecundate se pot dezvolta spontan indivizi de ambele sexe (atât masculi, cât și femele). Acest mecanism reproductiv structural este întâlnit la anumite specii de insecte (cum sunt unele afide sau viespi) și reprezintă o strategie biologică de adaptare genetică pentru reglarea dinamică a populației în lipsa reproducerii amfimictice.
• amfitohie — Variantă ortografică și fonetică admisă pentru termenul 'amfitochie'; definește procesul biologic de partenogeneză amfitocă prin intermediul căruia din ovulele nefecundate se nasc indivizi aparținând ambelor sexe. Este o formă structurală rară utilizată în unele dicționare mai vechi sau tratate traduse direct din limba franceză.
• amfitokie — Formă rară de partenogeneză, echivalentă cu amfitochia sau deuterotohia, prin care din ovule nefecundate se pot dezvolta indivizi aparținând ambelor sexe (atât masculi, cât și femele). Acest fenomen reprezintă o adaptare evolutivă remarcabilă întâlnită la anumite artropode, oferind echilibru demografic populațiilor izolate prin alternarea mecanismelor genetice de determinare a sexului fără aport gametic masculin.
• amfoheterogonie — Formă complexă de alternanță de generații (heterogonie) în care formele partenogenetice produc descendenți de ambele sexe (atât masculi, cât și femele) în mod eșalonat sau simultan. Acest mecanism reproductiv structural combină caracteristicile reproducerii sexuate cu cele ale partenogenezei amfitoce pentru a optimiza adaptabilitatea speciei.
• arenotochie — Formă particulară de partenogeneză arrhenotocă (partenogeneză) în care din ouăle nefecundate se dezvoltă structural și exclusiv indivizi de sex masculin (masculi haploizi). Acest mecanism biologic este caracteristic multor specii de insecte sociale aparținând ordinului Hymenoptera (albine, viespi, furnici), asigurând producerea trântorilor în colonie.
• autopartenogeneză — Formă de partenogeneză (reproducere virgină) în care un ovul se dezvoltă fără a fi fecundat de un spermatozoid, însă diploidia (numărul complet de cromozomi) este restaurată spontan printr-un mecanism intern meiotic sau mitotic, cum ar fi fuziunea ovulului cu propriul său globul polar ori duplicarea cromozomială nucleară. Acest proces structural endogen asigură transmiterea integrală a materialului genetic matern, generând descendenți care sunt, din punct de vedere genetic, clone parțiale sau totale ale mamei.
• azigoid — Care se referă la un organism, o celulă sau o structură biologică haploidă, apărută prin partenogeneză, care nu prezintă pereche homoloagă; entitate biologică ce deține un singur set de cromozomi și se dezvoltă direct dintr-un ovul nefertilizat, fără a trece prin stadiul de zigot.
• azigosperm — Zigospor format în mod atipic, prin partenogeneză, dintr-un singur gametangiu, fără a avea loc fuziunea prealabilă a două celule reproducătoare sexuale distincte; organism sau structură vegetală caracterizată prin producerea unor astfel de spori nepereche.
• azigospor — Spor cu perete gros format în mod atipic dintr-un singur gametangiu nefertilizat, fără fuziunea prealabilă a gametangilor omologi; reprezintă un zigospor rezultat prin partenogeneză la anumite ciuperci inferioare și alge, servind ca formă de rezistență în condiții de mediu nefavorabile.
• azigot — Organism sau celulă haploidă rezultată dintr-un proces de dezvoltare partenogenetică, fără fecundarea prealabilă a gameților; individ care se dezvoltă direct dintr-un ovul nefertilizat, posedând un singur set de cromozomi și neavând gene pereche.