#păstorit

• acăuă — Formă regională sau variantă feminină a substantivului 'acău', desemnând o cană mare din lemn ori o doniță cu toartă folosită la stână pentru mulsul oilor sau pentru măsurarea porțiilor de zer și lapte; doniță. În graiurile de tip arhaic din zonele izolate, termenul subliniază un instrument utilitar cioplit manual dintr-o singură bucată de lemn de brad sau fag.
• aiepta — Formă regională sau arhaică rară (atestată în graiuri periferice vestice) folosită pentru a exprima acțiunea de a făta sau a da naștere unui ied (aiept); a se înmulți (despre capre). Ca verb reflexiv reciproc, se întâlnește în vorbirea populară pentru a descrie perioada de împerechere din turmele de capre.
• aieptare — Acțiunea de a aiepta și rezultatul ei; procesul fiziologic prin care caprele dau naștere iezilor (aiepți) în cadrul comunităților pastorale tradiționale; perioadă de fătare și înmulțire a septelului în graiurile rurale din vestul Transilvaniei.
• aieptat — Care a născut iezi (despre capre); animal însoțit de puii săi tineri. Ca substantiv neutru (supin), desemnează procesul sau momentul fătării iezilor în terminologia pastorală din vestul țării.
• asâmbri — A tocmi, a angaja sau a lua în serviciu un păstor, un argat ori un zilier pentru o perioadă determinată de timp (de regulă pentru un sezon de păstorit), în schimbul unei plăți stabilite în bani, produse agricole sau animale. Acest obicei pastoral vechi presupunea stabilirea unei înțelegeri clare între proprietarul turmei și cel angajat, fiind un pilon structural al organizării economiei rurale tradiționale.
• bace — Forma de plural a substantivului comun 'bacă', desemnând categoria de fructe cărnoase, zemoase și indehiscente ale căror semințe sunt înglobate direct în pulpa fructului. În mod secundar și regional, termenul reprezintă forma articulată sau de vocativ a substantivului masculin 'baci' (băci, bace), utilizată în mediul păstoresc tradițional românesc pentru a se adresa ciobanului care conduce o stână și coordonează prepararea produselor lactate.
• băcică — Variantă regională rară pentru termenul 'baciță', desemnând femeia care se ocupă cu prepararea brânzeturilor la stână sau soția baciului. În anumite subgraiuri din Carpații Meridionali, termenul este folosit și ca apelativ diminutival sau de respect adresat unei femei în vârstă dintr-o comunitate pastorală.
• băciui — A îndeplini meseria sau atribuțiile administrative și tehnice de baci la o stână; a organiza păstoritul, a ține socoteala laptelui și a coordona prepararea brânzeturilor. În sens extins regional, verbul înseamnă și a conduce un colectiv cu autoritate absolută sau a supraveghea îndeaproape o activitate gospodărească importantă.