#cofetar

• acadea — Un produs savuros de cofetărie, de formă sferică, discoidală sau spiralată, obținut prin fierberea și solidificarea zahărului granulat ori a siropului de glucoză, îmbogățit cu arome variate și coloranți alimentari. Elementul său structural definitoriu este bețișorul rigid (din lemn, plastic sau hârtie presată) pe care este fixat, conceput special pentru a facilita consumul curat și prelungit. Dincolo de rolul său culinar, acadeaua reprezintă un simbol universal al copilăriei, nostalgiei și culturii pop, regăsindu-se în nenumărate expresii artistice și tradiții festive.
• agar-agar — Produs mucilaginous polizaharidic extras din peretele celular al unor alge marine roșii (mai ales din genurile Gelidium și Gracilaria), prezentat sub formă de pudră, fulgi sau benzi gelatinoase insolubile în apă rece, dar solubile în apă fierbinte. Din punct de vedere structural, gelifică la răcire formând o rețea tridimensională rigidă și stabilă termic, fiind utilizat pe scară largă în microbiologie ca suport pentru culturi bacteriene, în cofetărie ca înlocuitor vegetal al gelatinei animale (sub codul E406) și în tehnologia farmaceutică.
• albuș — Substanță organică fluidă, vâscoasă, transparentă și bogată în proteine (în special ovalbumină), care înconjoară gălbenușul unui ou de pasăre sau de reptilă. Prin tratare termică ori batere mecanică, aceasta devine opacă, albă și solidă, având un rol biologic esențial în protejarea și hrănirea embrionului, precum și o utilizare structurală majoră în arta culinară și cofetărie.
• alva — Formă regională, arhaică sau variantă fonetică alterată popular pentru substantivul 'halva' (produs de cofetărie de origine orientală, preparatdin semințe de susan sau floarea-soarelui măcinate și amestecate cu sirop de zahăr ori miere); formă ce reflectă afereza consoanei inițiale 'h' în anumite graiuri. De asemenea, scris cu majusculă, 'Alva' funcționează internațional ca un prenume unisex de origine ebraică sau scandinavă.
• alvigiu — Persoană care prepară sau vinde alviță (halviță) ori alte dulciuri tradiționale de inspirație orientală; meșter cofetar specializat în producția de dulciuri de iarmaroc. Termenul, specific secolelor trecute, descria negustorii ambulanți care vindeau dulciuri bătute cu nuci la bâlciuri, sărbători religioase sau pe străzile marilor târguri.
• alviță — Produs de cofetărie tradițional, compact și elastic, preparat prin fierberea siropului de zahăr sau a mierii, amestecat cu o spumă vegetală (obținută de obicei din săpunariță ori ciuin) pentru albire și înglobat structural cu miez de nucă, alune sau semințe prăjite; halviță. Reprezintă un desert popular specific târgurilor tradiționale balcanice și românești.
• alvițar — Persoană care prepară sau vinde alviță (halviță) și alte produse zaharoase tradiționale; meșter zaharisean sau cofetar ambulant specific bâlciurilor și iarmarocelor de altădată. În secolele trecute, acești comercianți erau recunoscuți pentru abilitatea de a bate spuma fierbinte de zahăr și a o amesteca rapid cu miez de nucă direct pe tarabele din piețele publice.
• amandela — Formă grafică sau variantă lexicală veche utilizată în trecut pentru amandină ori prăjitură pe bază de cacao, sirop și cremă de ciocolată, sau o denumire derivată direct din termenul francez pentru prăjiturile fine cu aromă pronunțată de migdale. În context culinar istoric, desemnează un preparat de cofetărie fin, finisat cu glazură lucioasă, care servea ca piesă centrală la banchetele și recepțiile din perioada interbelică.
• amandină — Produs clasic de cofetărie, de formă cubică sau dreptunghiulară, realizat dintr-un blat dens de cacao însiropat din abundență (adesea cu aromă de rom), stratificat cu o cremă fină de ciocolată sau fondant și acoperit complet cu o glazură lucioasă de ciocolată. Este una dintre cele mai populare prăjituri tradiționale din România, recunoscută pentru gustul său intens și textura fondantă.