#aulaco
- aulaco — Element de compunere savantă împrumutat din limba greacă veche (aulax, -akos), utilizat în terminologia științifică internațională pentru a exprima ideea de brazdă, șanț, canelură sau adâncitură structurală liniară. Intră în alcătuirea a numeroși termeni taxonomici din botanică, entomologie și paleontologie pentru a descrie morfologia suprafețelor cu șanțuri paralele.
- aulacocarp — Care are fructe marcate de brazde adânci, șanțuri proeminente, striații liniare sau caneluri paralele vizibile pe suprafața exterioară a pericarpului. Este un epitet specific utilizat rar în taxonomia botanică pentru a diferenția speciile ale căror structuri de reproducere prezintă acest profil geometric particular.
- aulacoceras — Gen fosil de cefalopode dibranhiate din ordinul Belemnoidea, caracteristic perioadei Triasicului. Acest organism marin antic se remarca printr-o cochilie internă (rostru) alungită, conică și calcaroasă, prevăzută pe suprafața exterioară cu șanțuri sau caneluri longitudinale proeminente, adânci și dispuse simetric.
- aulacofil — Termen de specialitate ce descrie un organism vegetal sau o structură biologică ce prezintă o afinitate structurală, adaptativă sau ecologică pentru zonele brăzdate, șanțuri, caneluri sau crăpături liniare adânci ale substratului (cum ar fi scoarța copacilor sau fisurile stâncilor).
- aulacosperm — Care are semințe marcate de brazde, șanțuri, caneluri adâncite sau striații longitudinale proeminente pe suprafața exterioară a învelișului seminal. Este un epitet utilizat în taxonomia botanică (de exemplu, la genul 'Aulacospermum' din familia Apiaceae) pentru a diferenția speciile pe baza micromorfologiei structurilor de reproducere.