#argiro
- arghirie — Afecțiune dermatologică și toxicologică rară cauzată de expunerea prelungită sau ingestia cronică de argint, praf de argint ori compuși argintici (cum ar fi argintul coloidal). Această condiție structurală se manifestă prin depunerea ireversibilă a granulelor metalice în țesuturile conjunctive, mucoase și epidermă, determinând o pigmentare cenușiu-albăstruie sau ardezie caracteristică a pielii, intensificată în zonele expuse direct la radiațiile solare.
- argirie — Afecțiune dermatologică și toxicologică rară provocată de acumularea patologică și ireversibilă a granulelor de argint elementar sau a compușilor săi în țesuturile organismului, ca urmare a expunerii profesionale prelungite ori a ingestiei cronice (cum ar fi argintul coloidal). Această condiție se manifestă structural prin colorarea cenușiu-albăstruie sau ardezie a pielii, mucoaselor și unghiilor, pigmentare care devine mult mai intensă în zonele expuse direct la radiațiile solare.
- argiro — Element de compunere savantă (prefixoid) derivat din grecescul 'argyros' (argint), utilizat în terminologia științifică, medicală și tehnică internațională pentru a forma cuvinte referitoare la argint sau la sărurile acestuia (ex: arghirofil, argiroză). Ca formă autonomă în clasificările etimologice moderne, indică prezența sau afinitatea structurală față de metalul alb în diverse procese biochimice, industriale sau histologice.
- argirocarp — Care produce fructe de culoare argintie, acoperite cu perișori mătăsoși strălucitori sau care prezintă un luciu metalic argentic; referitor la speciile vegetale ale căror capsule, bace sau drupă au dezvoltat această caracteristică cromatică ca adaptare structurală pentru reflectarea radiațiilor solare excesive. În sens taxonomic, epitetul este utilizat pentru a descrie varietăți botanice unice din regiunile aride ori de coastă.
- argirofil — Care fixează sau prezintă o afinitate chimică deosebită pentru sărurile de argint; celulă, țesut organic sau structură microscopică (de exemplu, fibrele de reticulină) capabilă să reducă parțial ionii de argint după o pretratare chimică adecvată, căpătând o culoare neagră ori brună intensă. În sens histologic, elementele de tip argirofil sunt esențiale pentru evidențierea detaliilor anatomice fine ale sistemului nervos sau ale rețelelor conjunctive din organele interne.
- argiroză — Formă de intoxicație cronică cu argint sau variantă clinică localizată a argiriei, caracterizată prin depunerea patologică a microparticulelor de argint în țesuturile conjunctive; termenul este utilizat în mod special în oftalmologie pentru a descrie impregnarea metalică ireversibilă a membranei descemetice a corneei și a conjunctivei, determinând o decolorare cenușiu-argintie sau verzuie fără a afecta de regulă acuitatea vizuală.