#apraxie
- apractoagnozie — Sindrom neuropsihologic complex caracterizat prin coexistența apraxiei (incapacitatea de a executa mișcări coordonate și intenționate) și a agnoziei (incapacitatea de a recunoaște stimuli senzoriali, obiecte sau scheme spațiale), deși funcțiile motorii și senzoriale elementare sunt intacte. Acest fenomen structural este determinat de obicei de leziuni focale localizate în lobul parietal nedominant (drept) al scoarței cerebrale, afectând grav orientarea spațială și schemele corporale.
- apractofagie — Tulburare neuropsihologică severă, considerată o formă specifică de apraxie de utilizare, manifestată prin pierderea capacității de a executa secvențele motorii coordinate necesare pentru hrănire (cum ar fi mestecatul, manipularea tacâmurilor sau ducerea alimentelor la gură), deși reflexele elementare de deglutiție și funcțiile musculare sunt intacte. Acest fenomen structural este asociat de obicei cu leziuni extinse ale lobului frontal sau parietal.
- apraxic — Care suferă de apraxie sau care aparține apraxiei; persoană afectată de pierderea capacității de a executa mișcări voluntare coordonate și orientate spre un scop, deși funcțiile motorii și senzoriale de bază sunt intacte. În sens clinic structural, termenul descrie manifestările clinice, comportamentele sau leziunile cerebrale asociate cu incapacitatea de planificare și secvențiere a schemelor de mișcare.
- apraxică — Forma de feminin a adjectivului apraxic, utilizată adesea pentru a descrie o manifestare clinică, o tulburare sau o componentă structurală a comportamentului motor afectată de apraxie. Ca substantiv, desemnează o pacientă care prezintă incapacitatea patologică de a planifica, organiza și executa mișcări voluntare coordonate, deși funcțiile musculare și senzoriale de bază rămân complet funcționale.
- apraxie — Tulburare neurologică caracterizată prin incapacitatea patologică a unui individ de a executa mișcări sau gesturi coordonate, intenționate și orientate spre un scop, deși funcțiile motorii elementare (forță, tonus, reflexe) și funcțiile senzoriale sunt complet intacte. Acest fenomen structural este provocat de leziuni localizate în ariile de asociere ale scoarței cerebrale, în special în lobul parietal sau frontal.