#apartine

• aparține — A fi proprietatea cuiva, a se afla în posesia de drept a unei persoane; a face parte dintr-un colectiv, dintr-o clasă, dintr-un grup social, dintr-o epocă sau dintr-o anumită categorie structurală; a fi de competența, atribuția sau datoria cuiva.
• aparținea — Formă de persoana a III-a singular a verbului 'a aparține' la modul indicativ, timpul imperfect; marchează o stare continuă sau o relație stabilă de posesie, afiliere, subordonare sau incluziune structurală care se desfășura în trecut, indicând un drept sau o apartenență istorică a unui obiect, teritoriu sau individ față de o entitate.
• aparținere — Substantiv de acțiune reprezentând faptul sau procesul de a aparține, utilizat ocazional ca formă de infinitiv lung substantivat; definește legătura directă, includerea ori dependența unui element față de un sistem sau de o autoritate, fiind înlocuit în limba literară curentă de sinonimul abstract 'apartenență'.