#antropomorf

• andromorf — Care are formă, înfățișare sau structură morfologică specifică unui bărbat sau unui organism masculin; antropomorf sau umanoid în sens masculin. În zoologie și entomologie, descrie exemplare de sex feminin (în special la unele specii de libelule ori fluturi) care prezintă structural un colorit sau caractere fizice externe identice cu cele ale masculilor din aceeași populație.
• antropoid — Care seamănă sau prezintă caractere anatomice și comportamentale asemănătoare cu cele ale omului. Ca substantiv neutru (la plural antropoide), desemnează un grup de maimuțe superioare (cum ar fi cimpanzeul, gorila, urangutanul și gibonul) care fac parte din subordinul Anthropoidea, caracterizate prin absența cozii, dezvoltarea avansată a creierului și stațiunea bipedă parțială.
• antropomorf — Care are formă umană, care seamănă cu structura corpului omenesc sau prezintă înfățișare de om. În artă, religie și folclor, termenul descrie statuetele preistorice, reprezentările grafice ale zeităților sau creaturile mitologice concepute structural prin împrumutarea formelor fizice umane, element ce facilitează identificarea simbolică a publicului cu entitatea respectivă.
• antropomorfe — Forma de plural pentru adjectivul 'antropomorf' în acord cu genul feminin sau neutru; de asemenea, folosit ca substantiv colectiv pentru a desemna totalitatea reprezentărilor, statuetelor, idolilor sau vaselor ceramice preistorice modelate în formă de om. Aceste piese arheologice oferă mărturii structurale prețioase despre credințele religioase și manifestările artistice ale culturilor neolitice.
• antropomorfic — Care ține de antropomorfism sau care prezintă un caracter antropomorf; tendința structurală de a atribui însușiri, emoții, intenții, motive sau forme umane unor entități non-umane, cum ar fi divinitățile, animalele, obiectele inanimate ori fenomenele naturii. În psihologia cognitivă și studiile literare, termenul definește modul în care limbajul și gândirea umanizează realitatea înconjurătoare pentru a o face inteligibilă.
• antropomorfide — Denumire taxonomică sau sistematică rară, utilizată istoric în clasificarea primatelor pentru a desemna familia sau grupul extins al maimuțelor antropomorfe superioare care prezintă cele mai strânse asemănări structurale, scheletice și genetice cu omul. Studiul acestor fosile și specimene vii ajută la elucidarea verigilor intermediare din arborele evolutiv al hominizilor.
• antropomorfie — Starea, calitatea sau însușirea de a fi antropomorf; prezența unei forme, structuri ori înfățișări umane la organisme non-umane, obiecte sau reprezentări artistice. În biologie, termenul poate descrie gradul de asemănare morfologică exterioară dintre anumite primate și specia umană.
• antropomorfism — Concepție, doctrină sau tendință psihologică și religioasă de a atribui însușiri, sentimente, pasiuni, intenții și forme umane divinităților, animalelor, obiectelor inanimate ori fenomenelor oarbe ale naturii. În istoria religiilor, reprezintă caracteristica de bază a politeismului antic, în timp ce în psihologia modernă este considerat un bias cognitiv prin care oamenii antropizează mediul înconjurător pentru a-l înțelege.
• antropomorfist — Persoană care aderă la principiile antropomorfismului sau care reprezintă divinitățile și forțele naturii sub formă umană. Ca adjectiv, descrie un autor, un artist, o grupare religioasă ori o lucrare plastică fundamentată pe antropomorfism, centrată pe acordarea de trăsături umane elementelor non-umane.
• antropomorfistă — Forma feminină pentru 'antropomorfist'; descrie o femeie, o operă de artă, o grupare religioasă sau o viziune doctrinară care îmbrățișează ori aplică principiile antropomorfismului. Ca substantiv, desemnează o femeie artist, scriitoare sau adeptă a unui curent spiritual care atribuie trăsături și forme umane divinităților ori elementelor din natură.
• antropomorfiza — A supune procesului de antropomorfism; a atribui calități, forme, sentimente, comportamente ori intenții umane unor ființe non-umane, zeități, obiecte sau fenomene ale naturii. În psihologie și literatură, acțiunea definește proiectarea simbolică sau cognitivă a identității umane asupra mediului înconjurător.
• antropomorfizare — Acțiunea de a antropomorfiza și rezultatul ei; procesul psihologic, cognitiv sau artistic prin care se atribuie trăsături, forme, intenții, stări emoționale ori comportamente umane unor entități non-umane (animale, divinități, obiecte sau forțe ale naturii). În științele cognitive, reprezintă un mecanism de proiecție utilizat pentru a descifra și a face familiar mediul înconjurător.
• antropomorfizat — Care a fost supus procesului de antropomorfizare; personificat sau umanizat. Termenul descrie o zeitate, un animal, un personaj sau un obiect de design căruia i-au fost atribuite trăsături fizice, emoții, expresii faciale sau comportamente specifice speciei umane.
• antropomorfoză — Procesul, transformarea sau starea de trecere către o formă ori structură antropomorfă; transformare morfologică a unui organism fosil, a unei specii sau a unui element natural care dobândește treptat linii similare cu cele ale corpului uman. În sens restrâns în primatologie, descrie apariția trăsăturilor de tip hominid în cursul evoluției fizice a primatelor superioare.
• antropopatism — Concepție teologică sau doctrină religioasă care atribuie lui Dumnezeu, zeităților ori spiritelor supranaturale sentimente, pasiuni, afecte și reacții emoționale specific umane, precum mânia, gelozia, regretul sau bucuria. În exegeza biblică, acest fenomen conceptual este interpretat ca o formă de acomodare lingvistică necesară pentru a face inteligibile acțiunile divine minții omenești limitate.