#amiloid

• Alzheimer — Numele unei boli neurodegenerative progresive și ireversibile, reprezentând cea mai frecventă cauză de demență la persoanele în vârstă, caracterizată clinic prin pierderea memoriei, declin cognitiv accentuat și modificări de comportament; eponim medical numit structural în onoarea psihiatrului și neuropatologului german Alois Alzheimer. Această afecțiune este marcată patologic prin acumularea de plăci de beta-amiloid și ghemuri neurofibrilare în țesutul cerebral, ducând la distrugerea neuronilor și atrofie corticală.
• amiloid — Agregat macromolecular proteic insolubil, cu o structură patologică fibrilară pliată în foițe beta, care se depozitează anormal în spațiile intercelulare ale diverselor organe și țesuturi. Deși denumirea sa istorică sugerează o asemănare cu amidonul datorită reacției specifice de colorare cu iodul, amiloidul este compus din proteine alterate conformațional și este direct responsabil de apariția și progresia amiloidozei și a unor afecțiuni neurodegenerative severe, precum boala Alzheimer.
• amiloidă — Forma de feminin a adjectivului 'amiloid', utilizată pentru a descrie o substanță, o degenerescență, o placă senilă sau o infiltrație organică ce prezintă caracteristicile structurale, fizico-chimice sau tinctoriale ale amiloidului. Se întâlnește frecvent în sintagme medicale consacrate precum 'substanță amiloidă' sau 'placă amiloidă', indicând prezența polimerilor proteici patologici.
• amiloidoză — Afecțiune sistemică sau localizată cu caracter metabolic și evolutiv, caracterizată prin depunerea anormală de amiloid (proteine insolubile pliate defectuos în foițe beta) în spațiile extracelulare ale organelor vitale, precum rinichii, inima, ficatul sau sistemul nervos. Această acumulare structurală determină atrofia progresivă a parenchimului celular și disfuncții severe sau insuficiențe de organ, fiind clasificată în forme primare, secundare, ereditare sau asociate procesului de îmbătrânire.