#amfibrah

• amfibrah — Picior de vers trissilabic utilizat în metrica clasică antică și în poezia accentuală, format dintr-o silabă lungă (sau accentuată) poziționată structural între două silabe scurte (sau neaccentuate). Acest ritm poetic, caracterizat printr-o cadență fluidă și armonioasă, este utilizat frecvent în poezia epică sau narativă pentru a imprima textului o mișcare legănată.
• amfibrahic — Care aparține amfibrahului, privitor la amfibrah sau care este alcătuit din amfibrahi; ritm, vers ori sistem metric bazat pe utilizarea picioarelor de trei silabe cu accentul plasat structural pe cea de-a doua silabă.
• amfibrahiu — Formă adjectivală învechită, arhaică sau regională a termenului modern 'amfibrah'; picior de vers trissilabic utilizat în metrica clasică sau în poezia accentuală veche, format dintr-o silabă lungă poziționată structural între două silabe scurte. În vechile manuale de poetică din secolul al XIX-lea, servea drept nomenclatură de bază pentru scanarea și analiza ritmică a strofelor.
• anfibrachiu — Picior de vers din metrica antică greacă și latină format din trei silabe, dintre care prima și a treia sunt scurte (sau neaccentuate în metrica modernă), iar cea de-a doua, cea centrală, este lungă (sau accentuată). Această structură ritmică simetrică conferă poeziei o cadență melodioasă, fluidă și oscilantă, fiind utilizată adesea în poezia lirică românească clasică pentru a reda o atmosferă meditativă ori elegiacă.