#altitudine
- acrofil — Despre plante sau organisme; care crește, se dezvoltă sau trăiește la altitudini mari, în zone alpine, muntoase ori pe stânci înalte; alticol sau alpin. Ca substantiv, termenul descrie o plantă acrofilă adaptată structural la condițiile climatice aspre din etajul alpin sau, în limbajul modern, o persoană pasionată de înălțimi, ascensiuni montane și relief abrupt.
- acrofită — Plantă adaptată structural și fiziologic să trăiască și să se dezvolte la altitudini mari, în etajul alpin superior sau pe crestele muntoase stâncoase. Acro fitele prezintă caracteristici ecomorfologice specifice (talie pitică, tulpini târâtoare, frunze persistente sau acoperite cu peri deși) care le permit să reziste la vânturi violente, temperaturi extreme și radiații ultraviolete intense.
- aeromedicină — Ramură specializată a medicinei, interdisciplinară, care studiază efectele fiziologice, psihologice și patologice exercitate de zborul la înălțime și de variațiile de altitudine sau presiune barometrică asupra organismului uman. Această disciplină stabilește criteriile de selecție medicală, baremele de aptitudine pentru piloți și asistența de urgență în timpul transportului aerian.
- alpestru — Care aparține Munților Alpi sau zonelor montane înalte, care este specific acestora ori seamănă cu peisajul, clima și flora de mare altitudine; alpin. În literatura română și în limbajul științific rafinat, termenul este utilizat ca epitet stilistic sau descriptor structural pentru a evoca măreția, asprimea sau caracteristicile biotopurilor situate deasupra limitei superioare a pădurilor.
- alticol — Care trăiește, se dezvoltă sau crește în regiunile muntoase înalte, la altitudini mari; adaptat din punct de vedere fiziologic și structural la condițiile climatice aspre specifice zonelor alpine sau subalpine.
- altigraf — Instrument înregistrator automat (altimetru barograf) utilizat în aviație și meteorologie pentru a măsura și a trasa grafic, în mod continuu pe o diagramă, variațiile de altitudine ale unui aparat de zbor sau ale unui balon-sondă în funcție de modificările presiunii atmosferice.
- altimetric — Care se referă la altimetrie sau la măsurarea înălțimilor și altitudinilor punctelor de pe suprafața terestră; privitor la determinarea reliefului pe planuri și hărți topografice prin intermediul curbelor de nivel ori al cotelor numerice.
- altimetru — Instrument de bord sau aparat portabil utilizat în aviație, alpinism și topografie pentru a măsura și indica altitudinea unui punct sau a unei aeronave în raport cu un nivel de referință predeterminat (de obicei nivelul mării sau solul), funcționând pe principii barometrice, radio sau laser.
- altitelemetrie — Metodă sau tehnică de măsurare de la distanță a altitudinii unui obiect aflat în mișcare (aeronavă, rachetă, satelit) și de transmitere automată a datelor înregistrate, prin unde radio sau laser, către o stație de monitorizare la sol.
- altitelemetru — Aparat sau dispozitiv electronic complex utilizat pentru a măsura de la distanță altitudinea unui obiect (aeronavă, dronă, rachetă) și pentru a transmite automat valorile obținute prin fluxuri de date radio către un centru de control.
- altitudinar — Variantă mai puțin frecventă sau regională pentru adjectivul 'altitudinal'; care se referă la altitudine sau este legat de înălțimea geografică a unui loc.
- altitudine — Înălțimea verticală a unui punct, a unui relief sau a unui obiect (cum ar fi o aeronavă) măsurată în raport cu un nivel de referință determinat, care cel mai frecvent este nivelul mediu al mării (altitudine absolută) sau suprafața terestră imediat de dedesubt (altitudine relativă).