#agamo

• agam — Care se reproduce fără celule sexuale sau fecundare; organism vegetal ori animal a cărui înmulțire se realizează pe cale asexuată, prin diviziune celulară, înmugurire ori spori. În sens general, descrie procesul biologic structural care nu implică alternanța sau fuziunea de gameți.
• agamă — Șopârlă insectivoră din familia agamelor (Agamidae), cu capul mare, corpul turtit structural și coada lungă, răspândită în regiunile calde și aride din Africa, Asia și Australia; forma de feminin a adjectivului 'agam', care descrie un organism sau o fază biologică caracterizată prin reproducere asexuată, fără participarea gameților.
• agamo — Organism vegetal sau animal care se înmulțește prin căi pur asexuate, fără formarea sau fuziunea gametilor; individualitate biologică structurală aflată în faza agamică a ciclului său vital. Acest termen definește entitățile microbiologice ori botanice a căror replicare ontogenetică se bazează exclusiv pe mitoză, diviziune directă sau sporulație autonomă.
• agamobiu — Organism sau generație care face parte dintr-un ciclu de alternanță a generațiilor (metageneză) și care se reproduce în mod exclusiv asexuat. Din punct de vedere structural, agamobiul reprezintă faza alternantă ce dă naștere ulterior unei generații sexuate (gamobiu), asigurând astfel diversitatea genetică și supraviețuirea speciilor de paraziți sau nevertebrate inferioare în medii variabile.
• agamocit — Celulă reproducătoare asexuată sau spor specializat care se dezvoltă în mod direct, fără fuziune prealabilă cu o altă celulă, dând naștere unui nou individ complet. Din punct de vedere structural, agameții produși de organismele inferioare poartă această denumire în fazele citologice în care nu prezintă nicio diferențiere sexuală sau potențial gametic complementar.
• agamodem — Populație de plante sau organisme în cadrul căreia reproducerea se realizează preponderent sau exclusiv prin metode asexuate ori apomictice (fără fecundare). Din punct de vedere structural, un agamodem este alcătuit dintr-un ansamblu de clone strâns înrudite genetic, care ocupă o anumită nișă ecologică și care evoluează independent de fluxul genic specific populațiilor cu reproducere sexuată.
• agamofite — Grup taxonomic sau ecologic de plante caracterizate prin reproducerea realizată exclusiv prin spori ori prin căi vegetative, fără intervenția organelor sexuale sau a procesului de fecundare gametică. Din punct de vedere structural, această categorie include formele vegetale inferioare (precum unele alge, ciuperci și licheni) în ale căror cicluri vitale faza de multiplicare agamică este absolut dominantă ori unică.
• agamogamie — Modalitate de reproducere în cadrul căreia are loc o alternanță structurală între două faze asexuate diferite, excluzând complet etapa de fuziune a gametilor sau recombinarea genetică specifică reproducerii sexuate. Acest fenomen biologic rar asigură perpetuarea speciei prin cicluri de multiplicare pur mitotice sau sporogene, fiind întâlnit la unele protozoare și organisme unicelulare adaptate la nișe ecologice izolate.
• agamogenetic — Privitor la agamogeneză; care aparține sau este specific reproducerii asexuate, realizate independent de fuziunea gametilor ori recombinarea materialului genetic. În sens structural, termenul descrie procesele celulare, ciclurile de dezvoltare ontogenetică și mecanismele de replicare biologică prin care un nou organism ia naștere dintr-o singură celulă parentală fără diviziune meiotică.
• agamogeneză — Formă de reproducere asexuată în care dezvoltarea unui nou organism are loc fără participarea celulelor sexuale (gameți) și fără procesul de fecundare; mod de multiplicare biologică structurală întâlnit la protozoare, celenterate, viermi și unele plante inferioare. Acest fenomen include modalități variate precum diviziunea directă, înmugurirea sau sporogeneza mitotică, garantând perpetuarea fidelă a genomului parental.
• agamoginoecie — Formă rară de organizare sexuală și structurală la plante, caracterizată prin prezența pe același individ sau în cadrul aceleiași populații a două tipuri distincte de flori: flori feminine funcționale și flori agame (neutre, lipsite de organe reproductive mascule sau femele active). Acest sistem structural complex influențează direct dinamica polenizării în ecosisteme, limitând parțial autofecundarea.
• agamoginomonoecie — Particularitate sexuală și structurală a unor specii de plante angiosperme caracterizată prin prezența simultană, pe același individ, a trei categorii distincte de flori: flori hermafrodite (perfecte), flori feminine și flori agame (neutre). Această distribuție structurală extrem de complexă reprezintă o strategie evolutivă rafinată pentru optimizarea resurselor energetice alocate reproducerii și pentru favorizarea polenizării încrucișate.
• agamogonie — Proces biologic de multiplicare asexuată prin diviziune multiplă (schizogonie), caracteristic multor protozoare parazite, în special sporozoarelor, prin care o celulă mamă (schizontul) dă naștere în mod direct unui număr mare de celule fiice numite merozoiți. Din punct de vedere structural, această fază evolutivă se desfășoară independent de fenomenele de fecundare, având rolul de a multiplica rapid populația de patogeni în interiorul țesuturilor organismului gazdă.
• agamohipnospor — Spor asexuat de rezistență, prevăzut cu un înveliș celular gros și impermeabil, care se formează fără nicio fuziune gametică anterioară și care intră într-o stare latentă (hipnobioză) pentru a supraviețui condițiilor nefavorabile de mediu. Din punct de vedere structural, această celulă agamică concentrează substanțe de rezervă, permițând plantelor inferioare, algelor sau ciupercilor să își propage genomul intact până la restabilirea condițiilor optime de germinare.
• agamospecie — Specie de plante sau de organisme inferioare ale cărei populații se multiplică în mod exclusiv prin căi asexuate ori apomictice, eliminând total procesul de fecundare și recombinarea genetică. Din punct de vedere structural, o agamospecie este alcătuită dintr-o serie de linii clonale izolate (biotipuri), care evoluează independent și își mențin neschimbate trăsăturile morfologice pe parcursul generațiilor în absența fluxului genic.
• agamospermie — Formă de apomixie la plantele superioare (spermatofite) în cadrul căreia semințele se formează în mod direct, fără fuziunea gametilor masculi și femeli. Din punct de vedere structural, embrionul ia naștere dintr-o celulă diploidă a ovulului (cum ar fi nucela sau integumentul) ori dintr-o oosferă nefecundată, rezultând semințe viabile care conțin descendenți identici genetic cu planta mamă.
• agamospor — Spor format în mod direct, fără nicio fuziune prealabilă a gametilor sau recombinare genetică, servind ca unitate autonomă de propagare asexuată la alge, ciuperci și unele plante inferioare. Din punct de vedere structural, agamosporul păstrează numărul complet de cromozomi al organismului mamă (fiind adesea diploid) și este capabil să germineze imediat ce întâlnește condiții favorabile, generând un individ identic.
• agamotrop — Despre flori, plante sau mecanisme biologice: care nu prezintă mișcări, orientări sau reacții tropice corelate cu procesul de polenizare sexuată ori atragerea gametilor; independent de stimulii reproductivi de natură sexuală. În sens structural, descrie comportamentul vegetativ sau organele florale ale speciilor apomictice care își mențin poziția ori deschiderea petalelor pe baza unor stimuli pur climatici (lumină, temperatură) și nu sub influența polenizatorilor.
• apomixie — Fenomen biologic și mod de reproducere asexuată la plantele superioare (angiosperme și pteridofite) ce constă în formarea embrionului și producerea de semințe viabile direct din țesuturile materne ale ovulului, fără fuziunea gameților și fără să aibă loc o fecundație; clonare naturală prin semințe. Reprezintă o strategie evolutivă majoră studiată în fitogenetică pentru conservarea integrală a genotipului matern.