#abrogat
- abolit — Însușire care desemnează o lege, un obicei, un privilegiu sau o instituție care a fost desființată, anulată sau suprimată în mod oficial printr-un act legislativ sau un decret autoritar. Provine din participiul trecut al verbului „a aboli”.
- abroga — (Juridic) A anula, a desființa sau a scoate din vigoare o lege, un decret, o ordonanță ori un alt act normativ în mod oficial, printr-o nouă dispoziție legală de rang egal sau superior.
- abrogare — Acțiunea de a abroga și rezultatul ei; anularea oficială, totală sau parțială, a valabilității juridice a unui act normativ (lege, decret, regulament) printr-o dispoziție legală ulterioară.
- abrogat — (Juridic) Despre o lege, un decret sau un act normativ care a fost lipsit în mod oficial de vigoare sau validitate printr-o dispoziție legală ulterioară.
- abrogație — (Rar) Anulare oficială a unei legi sau a unui act normativ; variantă neologistică mai puțin frecventă pentru termenul de bază 'abrogare'.
- abrogațiune — (Arhaic) Formă învechită pentru acțiunea de a abroga o lege sau pentru rezultatul ei; variantă pașoptistă a termenului modern 'abrogare', utilizată frecvent în textele juridice și administrative din secolul al XIX-lea.
- abrogativ — (Juridic) Care servește la abrogare; care are puterea sau efectul de a anula, de a desființa ori de a scoate din vigoare o lege sau un alt act normativ.